Istoric oraş
La origine o aşezare de răzeşi, Odobeştii Vrancei au aparţinut până de la sfârşitul secolului XV de Muntenia. Cucerirea cetăţii Crăciuna de Ştefan Cel Mare, la 1482, face ca hotarul dintre cele două ţări române să coboare la sud de Milcov, iar satul de răzeşi să treacă la Moldova. La sfârşitul secolului al XVII-lea, familia Moţoc din Odobeşti a ridicat un schit pe Valea Milcovului, în apropierea reşedinţei familiei, lângă pădurile de sub Măgură. În aprilie 1686, familia Moţoc a vândut lui Constantin Cantemir (1685-1693), domn al Moldovei, Schitul cu moşiile şi averile de pe Valea Milcovului, dar şi din Odobeşti şi Focşani. Din aceeaşi perioadă datează cea mai veche biserică din Odobeşti, cu hramul Ovidenia, ctitorită în jurul anului 1670 de Iordache Cantacuzino.
In 1868 a fost finalizată soseaua Focsani-Odobesti. În timpul Războiului de Independenţă, între 1877-1878, Primăria a construit Spitalul din Dealul Odobeştilor. Orasul devine resedinta de subprefectura, se infiinteaza oficiul telegrafic si postal, in 1888 ia fiinta linia telefonica Odobesti-Vidra, iar in 1894 se constituie Societatea cooperatista "Podgoria". La 22 septembrie 1895 se da in circulatie calea ferata Focsani – Odobesti. Intre 1899 - 1905, Primaria urbei Odobesti tipărea la Focsani "Buletinul Oficial". Principala ocupaţie a odobeştenilor a fost şi mai este, viticultura.
La începutul secolului XX, Şcoala Elementară de Viticultură de la Focşani este transferată la Odobeşti. Din 1902, pentru trei decenii, director al Şcolii a fost un specialist francez în viticultură, Jossef Dodun de Perriers, cel care a scris şi prima lucrare monografică a Odobeştilor. Pentru a cerceta şi proteja soiurile odobeştene, între 1935-1936, a fost construită Staţiunea de Cercetări Viti Vinicole. Între 1916-1918, oraşul a fost ocupat de Armata Germană.
Naţionalizarea din 1948 şi emigrarea evreilor în Israel a distrus sistemul economic capitalist şi a schimbat şi structura socială a localităţii. Între 1944-1989, Odobeştii au suferit soarta tuturor oraşelor din România, fiind sistematizat de o manieră brutală, multe din clădirile vechi ale oraşului fiind distruse. Nu au fost ocolite nici lăcaşurile de cult, două fiind demolate, o biserică ortodoxă şi o sinagogă. După un declin economic şi demografic în anii ’90, din 2000 oraşul cunoaşte o creştere demografică, în prezent numărând 10 mii de locuitori. În 2005 au fost înfiinţate două cartiere: Mihai Sturza şi Tineretului. În Odobeşti funcţionează două licee, două şcoli generale şi patru grădiniţe, unde învaţă peste 1500 de elevi.
In 1868 a fost finalizată soseaua Focsani-Odobesti. În timpul Războiului de Independenţă, între 1877-1878, Primăria a construit Spitalul din Dealul Odobeştilor. Orasul devine resedinta de subprefectura, se infiinteaza oficiul telegrafic si postal, in 1888 ia fiinta linia telefonica Odobesti-Vidra, iar in 1894 se constituie Societatea cooperatista "Podgoria". La 22 septembrie 1895 se da in circulatie calea ferata Focsani – Odobesti. Intre 1899 - 1905, Primaria urbei Odobesti tipărea la Focsani "Buletinul Oficial". Principala ocupaţie a odobeştenilor a fost şi mai este, viticultura.
La începutul secolului XX, Şcoala Elementară de Viticultură de la Focşani este transferată la Odobeşti. Din 1902, pentru trei decenii, director al Şcolii a fost un specialist francez în viticultură, Jossef Dodun de Perriers, cel care a scris şi prima lucrare monografică a Odobeştilor. Pentru a cerceta şi proteja soiurile odobeştene, între 1935-1936, a fost construită Staţiunea de Cercetări Viti Vinicole. Între 1916-1918, oraşul a fost ocupat de Armata Germană.
Naţionalizarea din 1948 şi emigrarea evreilor în Israel a distrus sistemul economic capitalist şi a schimbat şi structura socială a localităţii. Între 1944-1989, Odobeştii au suferit soarta tuturor oraşelor din România, fiind sistematizat de o manieră brutală, multe din clădirile vechi ale oraşului fiind distruse. Nu au fost ocolite nici lăcaşurile de cult, două fiind demolate, o biserică ortodoxă şi o sinagogă. După un declin economic şi demografic în anii ’90, din 2000 oraşul cunoaşte o creştere demografică, în prezent numărând 10 mii de locuitori. În 2005 au fost înfiinţate două cartiere: Mihai Sturza şi Tineretului. În Odobeşti funcţionează două licee, două şcoli generale şi patru grădiniţe, unde învaţă peste 1500 de elevi.